Enterocolita acuta

 Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a intestinului subtire si gros. 

Etiopatogenie 
Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase, chimice, toxice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa; germenii care o provoaca sunt enterobacteriaceele (bacili coli patogeni, enterococi, Proteus, piocianici); stafilococii si streptococii sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate, care contin si toxinele microbiene. 

Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shigella si Escherichia si fac obiectul de stuadiu al bolilor contagioase. 

Cauzele toxico-chimice sunt de natura accidentala sau profesionala, dintre acestea mentionând: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, oxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilati, PAS, butazo-lidina, antibiotice). Uneori boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturi fermentate Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa. 

Anatomie patologica 
In formele usoare, mucoasa apare hiperemiata, cu pliuri îngrosate, edem si secretie bogata în mucus. în formele mai avansate se descuameaza epiteliul, apar eroziuni superficiale, foliculii limfatici se inflameaza si se pot necroza, producând ulceratii care intereseaza si submucoasa. 

Simptome 
Boala debuteaza brusc, la scurt timp dupa consumarea unor alimente alterate sau dupa ingerarea substantei toxice. Este mai frecventa în anotimpul calduros, în marea majoritate a cazurilor se asociaza si semnele unei gastroduodenite acute. 

Primele simptome sunt: inapetenta, greata, cefalee, stare de neliniste. Curând bolnavul acuza dureri abdominale progresive, pâna la colici, zgomote hidro-aerice, balonari, varsaturi alimentare si bilioase. Apoi apar diaree explozive, cu eliminari de gaze urât mirositoare. Scaunele, la început subtiri, devin lichide, murdare, brune sau galbui, în numar de 5 - 10 - 20 pe zi; ulterior capata un aspect mucos. Deseori exista si tenesme. Febra si frisoanele însotesc de cele mai multe ori aceste manifestari. în cazurile mai grave se instaleaza fenomene de colaps periferic, cu adinamie, transpiratie, cianoza, racire a extremitatilor, puls mic, hipotensiune, hipotermie. Bolnavul este deshidratat, prezinta sete, oligurie, piele uscata, ameteli. 

Evolutie 
Boala evolueaza în functie de agentul patogen. în mod obisnuit, simptomele regreseaza în 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan sau, rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza. 

Diagnostic pozitiv 
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe anamneza, pe tabloul clinic si pe examenul bacteriologic al materiilor fecale. 

Diagnostic diferential 
Diagnosticul diferential se face cu toxiinfectiile alimentare, cu febra tifoida si febrele paratifoide, cu dizenteriile.